Lucrările expuse de Mircea Cantor la Muzeul Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti reflectă contradicţiile din societatea noastră, cu tradiţiile autentice, dar şi cu toate ipocriziile noastre prin care vrem să salvăm lumea.
Artistul Mircea Cantor (36 de ani) a scris „Cer variabil“ cu fum de lumânare pe tavanul Palatului Parlamentului, ca o aluzie la tot ceea ce a fost sau este instabil în România. Apoi a luat 12 femei din toate cele 12 zodii şi le-a pus să sărute pereţii muzeului, după ce s-au dat cu ruj, în spiralele codurilor ADN. A asociat Justiţia cu drogurile, căprioara cu lupul şi cristalul cu porumbul. Cantor este unul dintre cei mai cunoscuţi artişti contemporani români în lume, care se foloseşte de toate mijloacele de exprimare în creaţiile sale, de la fotografie la foc. În 2011 a primit Prix Marcel Duchamp, cea mai înaltă distincţie artistică franceză acordată unui tânăr artist, după ce în 2004 câştigase Prix Ricard. Creatorul se identifică prin cea mai simplă, poate, lucrare a expoziţiei: chibriturile cu două capete, o aluzie la lumea pe care a lăsat-o aici pentru a pleca acolo, în Occident, în anul 2000. La Muzeul Naţional de Artă Contemporană (MNAC), creaţiile lui Mircea Cantor au invadat încăperile albe încă din luna aprilie şi rămân expuse timp de un an, până în aprilie 2014. Expoziţia completează lucrările prezentate de artist în întreaga lume, cu unele fotografii-tablouri de mari dimensiuni în care apare actriţa Monica Bârlădeanu.
„Weekend Adevărul“: Lucrările tale de aici, de la MNAC, urmăresc o tematică anume?
Mircea Cantor: Practic, este o expoziţie de expoziţii personale, pentru că toate aceste lucrări au punctat parcursul meu de-a lungul drumului. Această expoziţie nu ar fi putut avea loc deloc fără entuziasmul şi susţinerea necondiţionată a lui Mihai Oroveanu şi fără sprijinul financiar al Asociaţiei „A
