Deși în România recomandarea pentru o naștere prin cezariana trebuie să fie susținută cu indicații medicale precise, și este ilegal să fie realizată la cererea mamei (care își dorește să aducă pe lume copilul fără complicații) sau la dorința medicului care își programase concediul în perioada respectivă, practica e alta. Majoritatea copiilor vin pe lume prin cezariană – deoarece și mama și medicul consideră că așa e mai simplu – iar mulți dintre cei care primesc la naștere ”nota 10”, conform scorului Apgar, nu ar merita decât o ”notă de trecere”.

Potrivit statisticilor, 62% dintre copiii născuți în maternitățile de stat și 82% din cei născuți în cele private din Timișoara vin pe lume prin cezariana. Medicii recunosc că e la modă. Orice moașă știe că un copil născut prin cezariană nu poate respira automat corect – ca atare nu poate primi punctajul maxim la capitolul ”respirație” în scorul Apgar. Totuși, copilul primește 10. Sunt cinci parametri care se punctează cu maxim 2 puncte – respirația spontană (și țipătul), frecvența cardiacă ( peste 100 de bătăi pe minut), tonusul muscular ( mișcarea membrelor), excitabilitatea reflexă (copilul țipă, tușește sau strănută când I se introdice sonda nazală pentru dezobstrucția căilor respuratorii), culoarea roz a tegumentului.

Relevanța scorului Apgar

Neonatologul bucureștean Adrian Sorin Crăciun confirmă teoria: scorul Apgar nu este neaparat relevant cu privire la evoluția ulterioară a copilului ( lucru susținut de toți obstetricienii care pun parafa pe o notă maxima în scorul Apgar, chiar la cezariene) și explică sursa fenomenului. ”Ca neonatologi nu punem foarte mare preț pe scorul Apgar. La maternitățile private se fac cele mai multe cezariene la rece (fără declanșarea travaliului), iar în aceste cazuri notele se mai umflă. Medicul gândește că nu poți să îi spui mamei pe care tu ai chemat-o și i-ai făcu