prin intermediul a 134 de lucrări din patrimoniul MNAR. Deşi grădina ocupă un loc important, tematica expoziţiei este mult mai vastă, fiind prezente şi peisaje, interioare, naturi statice, prin intermediul a 134 de lucrări din patrimoniul MNAR. Deşi grădina ocupă un loc important, tematica expoziţiei este mult mai vastă, fiind prezente şi peisaje, interioare, naturi statice, precum şi portrete cu accesorii vegetale, toate culminând cu interesul special acordat naturii. Pe traseul sub forma unui labirint vă veţi mai întâlni cu ţărănci sau odalişte, femei printre flori, în iarbă, cerdac sau cu umbrelă de soare, oameni care se distrează, merg la baluri populare, pescuiesc sau fac plajă. "Grădina era aşadar o trebuinţă, şi grădinăritul o modă. Pictorii români nu-i puteau rămâne indiferenţi, ştiută fiind voga pe care grădina o căpătase în pictura occidentală", explică Denia Mateescu, unul dintre comisarii expoziţiei, în catalogul bilingv româno-francez, editat cu această ocazie. Catalogul prezintă în ordine cronologică lucrări, cu un scurt istoric al picturii româneşti moderne. Pe lângă informaţii despre tema propusă şi tablourile atent selecţionate, catalogul include şi scurte biografii ale tuturor artiştilor din expoziţie. Grădina este văzută, pe rând, ca univers exotic sau rustic, ca alegorie şi simbol al feminităţii, ca spaţiu de relaxare şi petrecere a timpului liber, ca loc în care se desfăşoară munci de sezon. Exponatele pot fi privite ca repere ale unei plimbări prin parc, printre copaci, la umbra lor, printre oameni obişnuiţi sau mondeni, în mijlocul naturii care i-a fermecat de-a lungul vremii pe artişti. Expoziţia, care se va închide pe 26 noiembrie, face parte dintr-o serie de patru evenimente, care stau sub semnul Anului Francofoniei ("Constantin Brâncuşi fotograf" - 1 septembrie-15 octombrie 2006; "Mot à Main. Imagine şi scriitură în arta din Belgia" - 7 sep