Una dintre variantele luate în considerare de guvernanţii greci pentru rezolvarea crizei cu care se confruntă este emiterea de obligaţiuni cu scadenţe de un secol.

Dacă până acum autorităţile elene au fost acuzate că amână luarea unei decizii ferme pentru a soluţiona problemele financiare cu care se confruntă, Atena a venit acum cu o propunere care nu a făcut altceva decât să alimenteze temerile legate de abilitatea statului de a-şi plăti datoriile.

Una dintre opţiunile luate în calcul de oficialii greci este introducerea obligaţiunilor guvernamentale cu scadenţa la 100 de ani, care să fie acceptate de creditorii care deţin deja obligaţiuni cu scadenţe mai reduse, a declarat pentru Reuters un bancher de la unul dintre grupurile financiare care consiliază Guvernul de la Atena. BNP Paribas, Deutche Bank şi HSBC sunt băncile pe care Executivul elen le consultă în vederea realizării unei analize de restructurare a datoriei publice, alături de compania de consultanţă financiară Lazard.

Creditorii privaţi, esenţiali pentru evitarea falimentului

Înainte ca noul pachet de asistenţă financiară pentru Grecia să fie finalizat, la 21 iulie, câţiva oficiali din zona euro au încercat să convingă guvernanţii greci să înlocuiască datoriile existente cu alte împrumuturi cu scadenţe de până la 40 de ani.

Până la urmă, propunerea a fost definitivată printr-un plan de a înlocui datorii în valoare de 135 de miliarde de euro (90% din datoriile care ajung la scadenţă înainte de 2020) cu obligaţiuni noi, garantate de fondul de urgenţă al UE (care are rating „AAA“, cel mai bun posibil), cu scadenţe de până la 30 de ani. Înlocuirea se poate face doar cu implicare creditorilor privaţi care deţin acele obligaţiuni.

Dacă acceptă planul, aceştia vor suferi pierderi de până la 21% din suma pe care Grecia le-o datorează. Doi oficiali înalţi din Grecia a