Tanacu.

Nu mai trebuie sa dai explicatii. Spui Tanacu si e suficient. Poate ca ar trebui folosit ca brand de tara – e mult mai cunoscut si mai sugestiv decit imbecilul slogan Ză Cărpeișiăn Gardăn.

Cind spui Tanacu spui in acelasi timp Daniel Corogeanu – preotul criminal, si Irina Cornici – victima.

La Tanacu s-a petrecut o crima. Cinci oameni – un barbat si patru femei – au torturat timp de trei zile o alta femeie; au torturat-o pina la moarte. Paradoxal, nu-i vroiau raul; doreau s-o ajute.

Desi bine-intentionati, totul s-a sfirsit cu o crima. Preotul si cele patru calugarite nu au omorit-o pe Irina Cornici din rautate. Erau doar limitati, ne-educati, habotnici; nu erau rai. Dar au omorit-o…

Prostia, habotnicia, lipsa de educatie ucid!

Pot ucide in multe feluri, direct si evident ca la Tanacu sau printr-o “sinucidere” asistata de familie prin refuzarea transfuziei de singe (vezi cazul din 2011 de la Baia Marei). Pot ucide “soft”, blocind transplanturileii sau vaccinarileiii. In fine, se pot strecura insidios in societate si ucide ratiunea si demnitatea oamenilor, transformindu-i intr-o turma obedienta.

Ar fi simplu daca problema s-ar rezuma la citiva oameni rai; rai in sensul constientizarii si intentionalitatii nocivitatii actiunilor lor. Ar fi simplu; oamenii rai sint relativ usor de detectat.

Problema fundamentala este data de oamenii buni care fac rau, de oamenii care cred ca fac bine.

Fenomenul este cunoscut de mult – oamenii buni pot sa faca mult rau; nu este nici un paradox aici. Presiunile sociale dintr-un sistem prost alcatuit sint suficiente pentru a scoate la iveala monstrii din noi, asa numitul Efect Luciferiv, descris de Philip Zimbardo.

Am tot scris despre abuzurile si aberatiile din sistemul scolar generate de cecul in alb primit de Biserica, si despre spovedaniile si impartasaniile de grup, si des