Pentru unii, însemnul UHT de pe cutiile de lapte nu pare decât încă o găselniţă a producătorilor pentru a avea profit. Există însă câteva argumente conform cărora acest lapte chiar este unul de preferat în ziua de azi.

Laptele comercializat direct de ţărani (de multe ori, vândut pe stradă sau în alte condiţii nepotrivite) nu mai poate fi socotit o variantă de luat în calcul în zilele noastre, oricât de nostalgici am fi după gustul perioadelor petrecute la ţară. Fireşte, excepţie fac cazurile când cunoaştem sursa şi când suntem siguri că nu a fost transportat şi păstrat în condiţii improprii. Dar, chiar şi atunci, nu-l putem consuma fără a-l fierbe bine înainte, încercând să stârpim orice urmă de microb care ne poate îmbolnăvi (iar posibilele boli sunt tuberculoza, meningita, botulismul şi multe altele) . Însă nu doar că nu avem garanţia 100% că vom distruge toate microorganismele, dar, în schimb, vom „scăpa" de mulţi nutrienţi valoroşi din lapte.

Pe de altă parte , laptele care ajunge în fabricile de profil trece prin nişte procese atente de distrugere a microorganismelor patogene, după ce, în prealabil, a fost supus prelucrării în aşa fel încât să nu-i fie afectat şi conţinutul nutriţional.

Este mai sigur din punct de vedere igienic

Laptele conservat prin metoda UHT (Ultra High Temperature) are un termen de garanţie de 3-4 luni, care însă nu este dată de conservanţi.

„Laptele UHTeste obţinut printr-un tratament special, ce presupune trecerea lui de la temperatura de 4 grade Celsius, la cât ar trebui să fie păstrat pe traseul până la fabrică, la 148 de grade Celsius, în numai câteva secunde. El este menţinut la această temperatură câteva secunde, după care este răcit brusc. Prin această metodă, nu numai că sunt omorâte formele vegetative ale microbilor, dar sunt distruse şi formele sporulate (n.r. - sporii microorganismelor), care nu su