(apărut în Dilemateca, anul VII, nr. 68, ianuarie 2012)

Cel mai popular blog de limbă franceză din lume este literar. "La République des Livres" (adică "Republica Cărţilor") este citit zilnic de zeci de mii de oameni; sute de cititori participă direct la blog, postînd comentarii, dialogînd între ei şi cu cronicarul. Care şi-a dorit să construiască un fel de cafenea literară virtuală, un spaţiu în care să practice arta conversaţiei. Pierre Assouline stă cel puţin trei-patru ore pe zi la această hipercafenea-literară globală: scrie articole, moderează comentarii, lansează mici provocări. În afară de asta, publică săptămînal în Le Monde, lunar în Magazine littéraire, anual cîte-o carte... Autoritatea critică şi auctorială şi-a cîştigat-o prin seriozitate, perseverenţă şi, nu în ultimul rînd, prin polivalenţă. Ce scrie pe cartea lui de vizită?

Nu am carte de vizită. Aşa că întrebarea se poate clasa rapid. În general, cînd sînt rugat să mă prezint, spun că sînt jurnalist şi scriitor. Şi asta ajunge.

"La République des Livres" se numeşte blogul dumneavoastră. De ce acte e nevoie pentru a dobîndi cetăţenia în această republică?

Oricine poate deveni cetăţean al acestei republici. Există două niveluri. Întîi şi întîi poţi citi acest blog pe care îl actualizez aproape în fiecare zi. Al doilea nivel este interacţiunea: cititorii sînt invitaţi să comenteze. Cei care chiar o fac sînt o minoritate. Majoritatea se mulţumeşte doar să citească articolele, fără să reacţioneze. Bineînţeles, cu toţii, în egală măsură, sînteţi "cetăţeni" ai acestei republici - toţi cei care iubiţi literatura şi cărţile. Pentru că blogul nu se cheamă "Republica Literelor", ci "Republica Cărţilor" - eu nu vorbesc doar despre romane sau doar despre cărţi de ficţiune, ci despre tot felul de cărţi. Nu vreau un blog limitat la literatură sau doar le chestiuni filologic