Doamne, câtă grijă a putut să-şi arate Gigi Becali pentru imaginea Partidului Naţional Liberal şi a liderului său, Crin Antonescu!

Nici nu aflase bine vestea condamnării sale de către Instanţa Supremă, că omul de afaceri, patron de club de fotbal şi fălos parlamentar în Camera Deputaţilor, spunea - adăpostit pe plaiuri străine - că nu vrea să-i facă rău lui Crin Antonescu. De ce să-i strice imaginea preşedintelui partidului care l-a înscăunat pe finanţator în ditamai fotoliul de parlamentar? Nu, nu se poate aşa ceva! Doar imaginea de partid nu poate fi pătată.

După preambul, Gigi Becali şi-a anunţat demisia din PNL, nu fără a-şi lăsa o portiţă în caz de indulgenţă din partea domnului Crin Antonescu. Cred că Gigi Becali aştepta mai mult decât a primit: „Demisia e un act unilateral!”. În opinia mea, condamnatul, emotiv şi teatral, se aştepta să fie oprit din drumul spre demisie. N-a fost. Într-o altă declaraţie dată câteva minute mai târziu presei audio-video - tot prin telefon şi după bambiliciul cu „vin, mai vin în ţara asta” -, Becali a anunţat că rămâne în Parlament, deputat independent. Ce să facă omul, la o adică, dacă Instanţa Supremă nu i-a luat acest drept? De ce să renunţe de bunăvoie şi nesilit de nimeni la imunitatea şi locul călduţ în care l-a propulsat PNL-ul. Să fii membru în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, unde poţi s-o audiezi pe Mona ca s-o faci ministru, ori să respingi cererile Parchetului de anchetare a unor colegi, nu e de ici, de colea!

Ce reacţie a stârnit anunţul din partea lui Crin?Antonescu. Preşedintele Senatului, al doilea om în stat după preşedintele României. Nici o „taxare”, nici o încercare de salvare a imaginii Parlamentului României! Parcă nici nu primiserăm de curând recomandări de la Comisia Europeană referitoare la cum e bine de acţionat în cazul parlamentarilor penali ori al miniştrilor cu probleme de