România trebuie să fie oricând pregătită pentru un cutremur major, afirmă seismologii. Din punct de vedere al clădirilor, România nu este însă pregătită. Câteva sute de clădiri cu bulină roşie ar putea cădea la un cutremur similar cu cel din 1977, provocând cel puţin câteva mii de morţi. Gândul a întocmit harta clădirilor care reprezintă o ameninţare din punct de vedere seismic în principalele oraşe din România.

Exceptând fenomenul Izvoarele, unde în ultima lună s-au produs peste 260 de cutremure cu magnitudinea cuprinsă între 0,1 şi 3,9, şi ale cărui cauze principale sunt încă în curs de cercetare, activitatea seismică în intervalul 1 ianuarie 2013 – 15 octombrie 2013 este aproximativ identică cu cea de anul trecut, dacă ne luăm după numărul cutremurelor. În acest interval din 2013 s-au produs, potrivit calculelor gândul pe datele Institutului Naţional de Fizică a Pământului (INFP), 298 de seisme cu magnitudinea cuprinsă între 2,5 şi 5,5, dintre care 36 la Galaţi (zona Izvoarele) şi 87 în ţările şi zonele seismice din vecinătatea României, dar care s-au „simţit” în ţara noastră. Restul de 175 s-au produs în majoritate în Vrancea. În acelaşi interval din 2012 aparatele INFP au înregistrat 263 de seisme, dintre care 79 la vecini.

După patru ani, Vrancea a răbufnit, acum două săptămâni, cu un cutremur de 5,5 pe scara Richter. Seismul a reaprins temerea multor dintre români cu privire la capacitatea autorităţilor de a face faţă unui seism major. Potrivit calculelor gândul, peste 650 de clădiri din cel puţin 33 de oraşe din România aflate în zone cu risc seismic reprezintă un pericol public şi se pot prăbuşi la un cutremur precum cel de acum 36 de ani. De asemenea, alte aproximativ 2400 de imobile locuite, încadrate în categoria risc seismic II –IV sau la Urgenţe 2 -3, se pot prăbuşi sau pot fi afectate.

„Trebuie să fim tot timpul pregătiţi că va