Toată ţara a stat cu sufletul la gură în aşteptarea tragerii la sorţi a barajului pentru CM, care a avut loc ieri. Fanii vroiau să-i evite pe portughezi şi, dacă este posibil, să ni se rezerve Grecia, văzută ca cea mai slabă dintre echipele cap de serie. Iar visul s-a împlinit.
Mâinile de aur ale secretarilor UEFA au pus România şi Grecia faţă în faţă pentru un singur loc în cursa de Brazilia. Norocul nostru nu s-a încheiat însă aici. Asta pentru că vom juca turul la Atena, pe 15 noiembrie, iar partida cu calificarea pe masă va avea loc pe Arena Naţională, patru zile mai târziu. Acum, cea mai mare greşeală pe care o putem face este să ne credem deja la Rio, iar pentru asta trebuie să ştim cu cine avem de-a face.
Grecia este echipa de pe locul doi care în faza grupelor a adunat cele mai multe puncte, 25, tot atâtea cât Bosnia şi Herţegovina, care a avut însă un golaveraj mai bun.
Elenii au ajuns să aibă însă această zestre de puncte cu doar câteva goluri marcate, 12, cele mai puţine dintre toate locurile doi.
Asta poate să însemne pentru noi un lucru bun, dar şi unul rău. Este bine că e o echipă sterilă, fără o forţă ofensivă prea mare, dar e rău pentru că demonstrează cinism şi eficienţă maximă. Elocvente sunt ultimele 14 victorii ale lor, dintre care 13 au fost câştigate cu 1-0, iar unul cu 2-0. Şi la goluri primite, grecii au stat bine în grupe, încasând doar patru, unul de la Letonia şi trei de la bosniaci. Grecia a prins locul doi mai avându-le ca adversare în grupa G pe Lituania, Slovacia şi Liechtenstein.
Pe cât de mult i-am dorit noi pe greci pentru acest baraj, pe atât de mult ne-au dorit şi ei pe noi.
Asta pentru că, după tragerea la sorţi, valuri de optimism s-au declanşat atât la Atena, cât şi la Bucureşti. Dacă opinia publică din România s-a bucurat, dar a îndemnat la echilibru, nu la fel de rezonabili au fost
