Astăzi se împlinesc 180 de ani de la naşterea lui Alexandru Bernardazzi, nume de care se leagă „renaşterea" Capitalei. Clădirile-monument, proiectate de celebrul arhitect în secolul XIX, înfrumuseţează şi astăzi centrul istoric al oraşului.
Alexandru Bernardazzi este autorul a peste 30 de edificii cu valoare arhitecturală din Chişinău şi din alte localităţi din Moldova. Una dintre cele mai impunătoare clădiri proiectate de acesta este Primăria de astăzi, pe atunci Duma orăşenească.
„Primarul Carol Schmidt era foarte mulţumit de rezultatatele muncii lui Bernardazzi. În 1875 edilul propune ca să i se atribuie acestuia titlul de Cetăţean de Onoare al oraşului Chişinău. A lucrat ca un artist, intenţiile sale fiind minunate şi dezinteresate", îl citează pe primarul Schmidt Nicon Zaporojan, arhitectul-şef adjunct al Chişinăului. În timpul celui de al Doilea Război Mondial, clădirea Primăriei a fost parţial distrusă şi a fost reconstruită în 1951, după nişte fotografii, conform proiectului arhitectului Robert Eugen Curtz.
Totul a fost reconstruit aşa cum a fost iniţial, în afară de cele două turnuleţe cu arcuri pe faţada principală. „Cu regret, turnurile nu au fost construite până astăzi. În 2000, primarul Serafim Urechean a emis o dispoziţie cu privire la edificarea lor. Proiectul a rămas doar pe hârtie", a spus Nicon Zaporojan.
O altă operă proiectată de Bernardazzi este Muzeul Naţional de Arte Plastice, fostul gimnaziu pentru fete ce proveneau din familiile nobililor. Acesta a fost fondat de principesa Natalia Dadiani şi construit în stilul Renaşterii italiene.
Un monument de arhitectură inedit este şi Biserica Grecească „Sfântul Pantelimon", unde a fost folosită, în premieră, piatra şlefuită, în două culori. „Toate aceste obiective, în care au fost folosite elemente tradiţionale ale covorului basarabean, precum şi manopera meşterilor popular
