„Suntem în mod serios preocupaţi de hotărârea Iranului de a obţine rachete cu rază de acţiune tot mai lungă. Ultimele teste despre care am aflat demonstrează că rachetele iraniene ar putea lovi deja state precum Turcia, Grecia, Bulgaria şi România” – Peter Flory, secretar general adjunct al Departamentului de Investiţii pentru Apărare din cadrul NATO
Iranul a demonstrat, prin ultimele teste pe care le-a efectuat, că deţine armamentul necesar pentru a lovi ţinte din România, Bulgaria, Grecia şi Turcia, susţine secretarul general adjunct al Departamentului de Investiţii pentru Apărare din cadrul NATO, Peter Flory.
Declaraţiile oficialului survin cu ocazia unei dezbateri iniţiate de Parlamentul European (PE) pe tema necesităţii scutului american antirachetă, a rolului NATO în cadrul acestui proiect militar şi a impactului acestui program asupra relaţiilor cu Rusia.
În completarea lor au venit, de altfel, şi afirmaţiile Directorului executiv al Agenţiei americane pentru Apărare Antirachetă, Patricia Sanders, care a ţinut să sublinieze că, potrivit agenţiilor americane de informaţii, rachetele balistice iraniene vor putea lovi ţinte de pe teritoriul american înainte de anul 2015, iar cele din Europa „probabil mult mai devreme”, reiese dintr-un comunicat al PE.
Pe fondul disensiunilor dintre Washington şi Moscova pe tema instalării a zece interceptoare de rachete balistice şi a staţiei radar pe teritoriul Poloniei şi Cehiei, dar şi al hotărârii celor două state europene de a purta negocieri bilaterale cu SUA fără a avea acordul tuturor ţărilor UE, declaraţiile alarmiste ale oficialului NATO despre ameninţarea iraniană nu au reuşit decât să inflameze spiritele.
Reacţia eurodeputaţilor a fost destul de sceptică. Spre exemplu, eurodeputatul german Tobias Pfluger a reamintit că, în mod similar, intervenţia din Irak din 2003 a fost precedată de „b
