Ioana Ghergu este ţesătoare de 42 de ani. Atât de bine s-a perfecţionat în munca sa, încât, pe lângă motivele olteneşti, pe covoarele ei apar căluţi, păuni, castele, arici sau gărgăriţe. Iată povestea unei femei care a avut toată viaţa o pasiune pentru gherghef şi războiul de ţesut.

Covoarele olteneşti din lână adevărată, viu colorate şi cu motive inspirate din natură ne-au atras atenţia la târgul „Bizarre Bazaar“, organizat în English Parc zilele trecute. O femeie mică de statură, trecută de prima tinereţe, aranja de zor carpetele cu motive naţionale pe o măsuţă amplasată în părculeţ. Covoarele ei îmi aduc aminte de lada de zestre a bunicii şi de mirosul de naftalină care se simţea în toată camera, atunci când erau scoase la aerisit în fiecare an, înainte de Paşte. Femeia se numeşte Ioana Ghergu, are 62 de ani şi trăieşte în comuna Giurgiţa. De 42 de ani ţese covoare şi carpete şi face acest lucru cu pasiune de fiecare dată.

„Aveam 20 de ani când am venit să lucrez la Cooperativa Arta Populară. Am lucrat aici doi ani, apoi am lucrat la Băileşti, era o secţie a Cooperativei Victoria, unde se făceau covoare, apoi am lucrat numai acasă. Am un gherghef (cadru de lemn pe care pune ţesătura sau pânza pentru brodat - n.r.) acasă la care ţes covoarele. Stau pe scăunel şi bat cu bătătorul să iasă bine ţesătura“, povesteşte Ioana Ghergu. Ţese un covor oltenesc în interval de o lună, pentru că acasă, la Giurgiţa mai lucrează şi în gospodărie, şi în solar. „Îmi pare rău să mă las de ţesutul ăsta“, spune femeia cu melancolie. Piaţa sa de desfacere nu mai este ca pe vremuri. „Înainte aveam multe comenzi acasă, că mamele făceau zestre pentru fete“, spune femeia.

Motive inspirate

din natură

Pe covoarele expuse la Craiova, meşteşugara noastră s-a întrecut pe sine. Foloseşte motive olteneşti clasice, dar şi altele inspirate din natură şi di