Teama de a nu fi "bagat in cerneala", asa cum se spune, are efectul amenintarii cu o arma de foc. Pentru ca, in ultima instanta, acest tip de "jurnalism" nu se deosebeste cu nimic de tilharia la drumul mare. Saptamina trecuta am scris despre concesionarea parcarii din fata garii Iasi unei firme apropiate editorului ziarului "Buna Ziua Iasi". A fost si un prilej nimerit pentru a spune unele lucruri pe care ziaristii le-au ocolit pina acum. Este vorba de secrete ale breslei, care se rostesc de obicei cu jumatate de gura si nu in public. De 15 ani, in Romania prolifereaza un soi de jurnalism mutant, de o violenta deosebita. Seamana cu o lovitura de bita aplicata in moalele capului. A fost initiat de Sorin Rosca Stanescu si difuzat in tara printr-o retea de ciraci "patrunsi" de misia de "a spune adevarul". In Iasi, apostolatul a fost preluat de Ghiocel Asimionesei, un domn lacatus de meserie care a avut revelatia de a deschide un ziar la mijlocul anilor 90. Ani de zile, domnia sa a spus "adevarul" in ritm cadentat, lovitura dupa lovitura, persoana dupa persoana. Sute de oameni si-au pledat cauza in fata detectorilor sai de "adevar". Vinovati sau nu de fapte reale sau imaginare, cei luati in catare primeau stigmatul "adevaratelor" lor vicii. Astfel, un om de afaceri amendat cu cinci milioane de lei de Garda Financiara pentru o neregula minora devenea, pe rind, infractor periculos, pericol public, inamic al ordinii publice, javra ordinara, escroc, hot, jefuitor. Ziarul trimitea adrese institutiilor publice cerind anchetarea vinovatului, in numele adevarului si al interesului public. Politia, DNA-ul, Garda Financiara, Curtea de Conturi, multimea de inspectorate sI directii erau sesizate despre existenta inamicului. Fiecareia i se cerea un punct de vedere ferm si un control la singe la toate firmele si activitatile nemernicului. Pe masura ce controalele se succedau, "apostol