Oscarurile din 2010 nu au beneficiat de productii cinematografice exceptionale, dar intaresc impresia ca viitorul este al productiilor independente cu buget redus. Seara Oscarurilor din 2010, desi organizata spectacular, la standardele cu care ne-am obisnuit, nu o sa ramina in memorie prea mult timp. Au existat surprize, au aparut premiere pentru istoria Oscarurilor, nu au lipsit momentele hazlii sau emotionante, glamour-ul a fost la inaltime, si totusi nu am avut multe lucruri remarcabile. A fost doar un spectacol de intretinere a traditiei. Surpriza furnizata de The Hurt Locker, cistigator a 6 Oscaruri, inclusiv a poturilor pentru regie si cel mai bun film, este considerata de multi o surpriza exagerata si previzibila in acelasi timp. Este si parerea mea, desi mi-a placut filmul foarte mult. Principala problema a filmului, care decupeaza citeva zile din viata unei unitati insarcinate cu dezamorsarea bombelor in Irak, este ca nu are o linie narativa inteligibila, in care personajele se dezvolta si se explica. Pelicula este compusa de fapt dintr-o succesiune de episoade care adauga vag elemente la profilul personajelor, dar nu le integreaza intr-o poveste. Desigur, procedeul este utilizat pentru a sugera absurdul razboiului, care nu duce nicaieri. Curajul exceptional, lipsit de emfaza, deseori iresponsabil, admirabil totusi, al personajului principal refuza explicatiile. Nu-i ghicim resorturile interioare. Este doar o forma de functionare intr-o situatie exceptionala care il predispune pe eroul nostru la inadaptare in viata obisnuita de acasa (cum putea sa lipseasca aceasta tema clasica din filmele americane de razboi!?). In rest, suspans, realism dur si efecte speciale. Cam putin pentru „cel mai bun film" de Oscar, dar impresionant pentru o productie independenta, cu buget redus. Liderul efectelor speciale din acest an, Avatar, este si marele invins. Avatar a fost v