Regizorul Nap Toader vorbeşte despre "Nuntă în Basarabia", filmul care l-a ajutat să se scuture de prejudecăţi şi să-şi descopere cu adevărat fraţii de peste Prut.
● Jurnalul Naţional: "Nuntă în Basarabia" a fost inspirat din experienţa ta de viaţă, din propria ta nuntă. Ai avut o discuţie în familie înainte de a face filmul? Mai ales cu familia din Basarabia?
● Nap Toader: M-am dus la socrul meu, poetul Dumitru Matcovschi, şi i-am cerut voie să folosesc în film trei fragmente din poeziile sale. I-am povestit şi despre film. Mi-a spus că are încredere în mine. Cu socrul meu am parte de momente frumoase. Îmi povesteşte despre vremuri trecute, de creaţie, de emulaţie. Tinereţea lui s-a desfăşurat sub semnul luptei pentru câştigarea independenţei. Nu mi-a fost teamă de reacţia moldovenilor în ceea ce priveşte filmul ăsta pentru că în "Nuntă în Basarabia" nu mă refer neapărat la poporul basarabean, ci ironizez şi de-o parte şi de cealaltă comportamente sau atitudini care îmi displac, dar care nu sunt majoritare. Iar eu dacă le pun pe ecran le satirizez nu ca să spun haideţi să râdem de ăştia sau de ceilalţi. Sper că sunt puţini acei care cred acest lucru.
● Aţi fost şi contestaţi după ce aţi lansat filmul, dincolo de reacţiile pozitive?
● Să spunem că există un procent de 2% din publicul basarabean care ne contestă. Avem, de exemplu, o reacţie pe Facebook, la pagina filmului. Dar la câte reacţii pozitive avem aproape că nu mai contează. E o persoană care spune ceva de genul să nu vină românii să ne înveţe pe noi cum se face cinema de calitate, să-i filmeze pe ţiganii lor acolo, în România. Mai spune că subiectul filmului este frivol şi că trebuie să mă apuc eu, ca regizor, de ceva mult mai profund. Cât despre reacţii mai de suprafaţă, am avut una din partea unei basarabence care a spus că uneori simte că basarabenii sunt luaţi pest
