Disputele dintre valoni si flamanzi, atenuate o perioada de criza economica, au reizbucnit miercuri, 'durii' celor doua tabere supralicitandu-si pozitiile, inaintea unor negocieri dificile pentru viitorul tarii, dupa ce un oficial francofon a asemanat pozitia Flandrei cu ocupatia nazista din perioada celui de-al doilea Razboi Mondial, noteaza AFP.

Ostilitatile au fost deschise marti de ministrul de Interne al regiunii Flandra (nord), Geert Bourgeois, membru al unui partid care militeaza pentru independenta, NVA, in plina ascensiune, potrivit sondajelor de opinie.

El a refuzat sa numeasca trei primari francofoni in periferia flamanda a Bruxellesului.

Alesi in octombrie 2006, acesti primari nu au fost validati nici pana in prezent, motivul invocat fiind incalcarea legislatiei lingvistice flamande. Ei au trimis documente electorale scrise in franceza administratiilor francofone, majoritare in cele trei comune in care au fost votati - Crainhem, Wezembeek-Oppem si Linkebeek, vecine cu Bruxellesul, dar situate in Flandra.

Refuzul de a-i numi intervine cu putin timp inainte de reluarea negocierilor dintre cele doua comunitati privind reforma institutionala a Belgiei, reclamata de Flandra, care doreste o autonomie regionala mai mare.

Fostul premier Jean-Luc Dehaene, mandatat sa pregateasca aceasta reforma, isi va prezenta raportul in data de 19 aprilie.

Chestiunea cea mai asteptata se refera la decizia-cheie privind scindarea districtului bilingv Bruxelles Hal-Vilvorde (BHV).

Acest arondisment cuprinde Bruxelles, oras majoritar francofon, si 35 de comune flamande situate la periferia sa. Daca aceasta scindare se va realiza, cei aproximativ 120.000 de francofoni care traiesc la periferia flamanda ar pierde dreptul de a vota in favoarea candidatilor valoni, la alegerile legislative, potrivit benelux.r