Ucraina - Franţa 1-4 n-a stîrnit interesul maselor de fani. Noroc că arena din Doneţk are efecte speciale de mulţime!
Mulţi poliţişti cu caschetele lor gen OZN, mulţi stuarzi la intrările şi pe holurile stadionului din Doneţk. Păcat că nu prea sînt spectatori pe seama cărora să se efectueze controale. Lumea nu a dat buzna să vadă Franţa - Ucraina. Elita oraşului, îmbrăcată sport casual, a umplut zona VIP. Dar peluzele şi cele trei etaje de tribune n-au strîns decît vreo 6-7.000 de entuziaşti, cu paharele de bere lîngă scaun.
Marseilleza la orgă
Cum se spune "Te vom iubi mereu?" în ucraineană? Melodia sună la fel ca în română, probabil asta strigă cei 3-400 de fani cu steaguri galben-albastre, grupaţi la peluză pe litera "E" din Doneţk. Patrulaterul format de mica galerie franceză e încă şi mai modest, şi mai compact. Tribunele amicalului de lux, de pe "perla" stadioanelor est-europene, sînt aproape pustii. Par mai pline cînd lumea se ridică în picioare, să aplaude "Marseilleza" şi imnul Ucrainei. Efecte speciale pentru a crea impresia de mulţime. "Ucraina nu a murit", spun versurile imnului. Pe care ruşii le-au completat, de curînd, cu umor negru: n-a murit pentru că nu are bani de înmormîntare.
Sonoritatea de orgă portocalie a stadionului maschează absenţa mulţimii. Orice zgomot, orice fluierătură este amplificată, de parcă toţi spectatorii ar vorbi la microfon. Iarba naturală - perfectă. Nocturna care ar lumina şi faţa nevăzută a lumii - perfectă. Candelabrele din loja lui Ahmetov - aprinse. De ce nu sînt interesaţi ucrainenii de amicalul cu "franţuski"?
Scump, Rinat, scump!
Una dintre explicaţii constă în preţul biletelor. Peste o sută de euro, preţul mediu, cel mai scump bilet, care asigură accesul şi la restaurantul din incinta stadionului, 120 de euro. Cel mai ieftin, în zona publică - 20 de euro. Aplauzel
