Daca America secolului XXI va trai in trecut, va avea parte de suferinte si nefericire. Daca insa isi va depasi aroganta si orgoliul exacerbat, acceptind ca nu detine monopolul intelepciunii, daca-si va recladi institutiile, incepind cu Wall Street-ul, cu vocabularul, cu modul de gindire, daca va accepta idei noi, America poate avea o a doua sansa, intrind pe o cale luminoasa. Un scenariu considera ca atit era imperiilor, cit si cea a statelor natiune au ajuns la sfirsit si ca viitorul apartine oraselor-state globale. Istoria cunoaste un precedent in Europa evului de mijloc. Ele au dus in Italia la fenomenul Renasterii si pot provoca astazi o noua Renastere, numai ca astazi nu se mai numesc Venetia sau Florenta, ci New York, Londra, Hong-Kong, Dubai sau Bangalore. Intre aceste superorase, multe ar fi americane, daca nu vor fi sufocate de imigranti, ci vor primi doar atit cit sa aiba un bun antidot impotriva provincialismului. Exista, in fine, si o mica sansa pentru scenariul in care globalizarea cistiga, dind nastere unei civilizatii globale si, bineinteles, unei guvernari globale. „Populatia globala" in crestere, operind in domeniul afacerilor transnationale, al finantelor globale, in diverse organisme internationale, grupari sociale transnationale, retele in domenii cum sint cel juridic, protectia mediului, cultura- arte, academic, mass-media, sanatate s.a., alcatuind o elita cosmopolita tot mai puternica. In orice scenariu, America trebuie sa se pregateasca psihic pentru o lume in care nu va mai fi vioara intii, ceea ce presupune o uriasa schimbare de paradigma, generatoare - inevitabil - a unei crize de identitate. Pentru California, de pilda, soarele nu mai rasare de la Washington. Paul Starobin are o abordare organica asupra modului in care se produc schimbarile, de jos in sus, de la mic la mare, asemanatoare celor ale lui Fernand Braudel si Lev Tolstoi, care a