Epoca finanţărilor de la băncile-mamă a trecut. Până când fiicele din România vor reuşi să atragă împrumuturile românilor, BNR va injecta treptat lichiditate în piaţă. Numai în octombrie, banca centrală a împrumutat băncile comerciale cu 49 de miliarde de lei.

Banca Naţională a României (BNR) a început să injecteze bani în piaţă începând cu luna octombrie, când majoritatea băncilor au înregistrat o reducere a finanţărilor de la băncile-mamă, ca urmare a crizei financiare mondiale. Marea problemă este că aproape 90% din pasivele externe din sistemul bancar proveneau de la băncile-mamă, iar 41% din activele respective sunt pe termen scurt şi trebuie restituite în maximum un an. Asta înseamnă aproape 12 miliarde de euro, circa 44 de miliarde de lei. Tot cam atât, circa 49 de miliarde de lei, au împrumutat şi băncile de la BNR în luna octombrie, prin intermediul facilităţii de credit lombard. Valoarea este de 28 de ori mai mare faţă de suma totală acordată în perioada ianuarie-septembrie 2008. Vârful zilnic a fost de 5 miliarde de lei, destul de mare.

CRIZA ŞI TITLURILE DE STAT

Băncile au apelat la BNR după ce pe piaţa interbancară dobânzile au atins în unele zile chiar şi 100%. Au fost zile în octombrie în care lichiditatea exista doar în cinci-şase bănci care făceau piaţa, ele hotărau cui să dea şi la ce nivel de dobândă. Surprinzător, celelalte bănci acceptau dobânzi de 30%-40% pe interbancar în loc să vină la BNR, la facilitatea Lombard. Cu timpul, au venit 13 bănci la Lombard şi lucrurile au intrat treptat, treptat în normalitate. Dacă la începutul lunii octombrie doar şase bănci aveau titluri de stat, acum aproape toate băncile au achiziţionat din piaţa secundară. Facilitatea permanentă de credit (creditul Lombard) pusă la dispoziţie de BNR poate fi accesată la o rată a dobânzii anuale de 14,25% pe an, cu 4 puncte procentuale m