Intreprinderea de Aluminiu Slatina, actuala Alro, a schimbat destinul unui oras si a zeci de mii de oameni. Nicolae Ceausescu, din patriotism local, a influentat decizia de amplasare a uzinei la Slatina, cel mai apropiat oras de Scornicestiul natal.
Hotararea de creare a unei societati producatoare de aluminiu a fost luata in 1961. In toamna acelui an, scolile profesionale de metalurgie aveau deja clase de calificare a tinerilor pentru noua fabrica. Dupa ce au fost discutate posibilele amplasari ale acesteia, luandu-se in calcul "eficienta organizare a factorilor de productie la nivelul tarii", dar si din motive de "patriotism local", se spune, Nicolae Ceausescu a influentat hotararea lui Dej: un camp de maracini de langa Slatina, un targ de provincie fara industrie si care numara doar 20 si ceva de mii de locuitori va deveni inima de aluminiu a patriei.
ORIENTARE. Alro a redus productia de lingouri in favoarea sleburilor, a barelor si a sarmei de aluminiu
AGRICULTORI IN UZINA. La 30 iunie 1965, la nici 2 ani de la demararea lucrarilor de constructie, a fost obtinuta prima sarja de aluminiu romanesc. Tehnologia aleasa, Pechiney, superioara celei sovietice, a fost implementata cu ajutorul specialistilor francezi, Ceausescu si aparatul din spatele sau sesizand foarte bine rolul pe care aceasta industrie il castiga tot mai mult in lume.
La momentul acela, slatinenii se ocupau in mod deosebit cu agricultura, iar cei mai vechi dintre angajati isi amintesc ca in acele vremuri se ajungea la munca pe poteci, prin livezi si prin lanuri de porumb. Cea mai mare problema a intreprinderii a reprezentat-o insa tocmai lipsa unui personal calificat: cei mai multi dintre muncitori isi lasasera acasa sapa sau coasa si devenisera peste noapte operatori la cuvele de electroliza sau turnatori de aluminiu.
Uzina de Aluminiu Slatina a intrat in functiune cu pa