Pentru Calin Popescu Tariceanu scadenta imenselor greseli si tradari se apropie cu viteza luminii. L-a ajuns cand ii era lumea mai draga si propriul viitor mai bine negociat. Desi nu s-ar fi asteptat, nu poate evita regula: cum si-a asternut asa va dormi.
Dar sa ne amintim! In 2004, Calin Popescu Tariceanu ajungea premier in virtutea unei miscari, la limita Constitutiei, a lui Traian Basescu, presedinte incomod si jucator. Daca daca n-ar fi fost asa, ar fi ajuns oare la Cotroceni si acolo fiind ar fi reusit sa-si impuna guvernul dorit? Pana la urma Calin Popescu a ajuns premier tocmai pentru ca Traian Basesescu este un anumit tip de politician. Iar daca nu-i placea nu avea decat sa refuze de-atunci.
"Traiane, vezi daca ai ocazia sa vorbesti la Parchet!"
Premierul insa n-ar fi avut o problema cu asta. El nu este o piatra tare care sa se fi ciocnit cu o alta piatra tare. Piatra tare este Dinu Patriciu. Cu el s-a produs, de fapt, ciocnirea, iar Calin Popescu Tariceanu a fost pus in situatia de a alege.
Dupa indelungi ezitari, decizia a luat-o practic atunci cand a refuzat sa demisioneze pentru a deschide calea alegerilor anticipate. Atunci Calin Popescu Tariceanu a tradat practic strategia stabilita in comun cu Traian Basescu.
Istoria a dovedit nu numai ca a tradat, ci si ca a gresit. Daca atunci ar fi declansat anticipatele, Alianta DA ar fi ajuns la un scor care sa-i asigure o guvernare confortabila, de dreapta.
Dinu Patriciu nu voia insa asta. El voia un PNL pe cont propriu, cu scor mic, partidul balama fara de care sa nu poata fi facut guvernul, de preferinta alaturi de PSD. Iar Tariceanu a jucat cartea lui.
Un alt punct de cotitura a fost reforma in Justitie. Dinu Patriciu si clientela impusa de el in jurul lui Calin Popescu Tariceanu si-au facut din Monica Macovei, radicala si intr
