Cum spuneam, sub impulsul dat de statul francez, manufacturile Gobelins şi Beauvais au continuat până în zilele noastre tradiţia de patru ori seculară a tapiseriei, deschizând-o în mod creator spre modernitate. Începând cu anul 1960, Instituţia Mobilierului Naţional din Franţa şi-a făcut un principiu din achiziţionarea de opere ale artiştilor contemporani, pe care, apoi, manufacturile le-au interpretat, prin schimbarea de mediu, dar şi de dimensiuni (rareori un original este realizat la dimensiunea de execuţie a tapiseriei). Despre toate aceste detalii vorbeşte lămuritor un desăvârşit specialist, curatoarea actualei expoziţii, dna Marie Hélène Massé-Bersani, directoarea departamentului de producţie şi responsabila fondului textil contemporan:

"Fără a putea fi exhaustivă, expoziţia reflectă totuşi bine bogăţia şi diversitatea activităţii din perioada Malraux (creatorul comisiei consultative de achiziţie a modelelor de ţesut, în 1962, n.n.) până în primul deceniu al secolului XXI. Expunerea debutează strălucitor cu matisse, Picasso, Le Corbusier şi Miro.. Aceşti artişti ilustrează una dintre dorinţele lui Malraux, aceea de a-i aduce în manufacturi pe cei mai mari creatori contemporani ai secolului XX. O altă direcţie a politicii de achiziţii este solicitarea adresată celor mai reprezentativi artişti ai multiplelor direcţii din arta abstractă: Sonia Delaunay, Magnelli, Mathieu, Poliakoff, Zao Wou Ki, Bloch. Pe de o parte, transpunerea artei abstracte în tapiserie a demonstrat faptul că arta textilă nu este o artă a trecutului, demodată ori desuetă, ci un mijloc de de exprimare valabil, modern şi captivant."

Despre laborioasa operaţiune de translare a operei în spaţiul textil, curatoarea spune: "Artistul plastic compune o partitură pe care maestrul tapiser va trebui să o interpreteze. Înainte de a începe ţeserea lucrării, artistul şi interpretul său vor gă