Statul nu mai susţine cuplurile care apelează la fertilizarea in vitro, nu pentru că populaţia ar fi întinerit suficient, ci din lipsă de bani. Fără decontare, românii nu îşi permit aceste proceduri, ceea ce poate însemna declinul unei pieţe înfloritoare în ultimii trei ani

În această vară, soţii Bălănescu şi-au văzut visul cu ochii: un băieţel sănătos, aşteptat timp de şase ani. „Ne gândeam de mult la fertilizarea in vitro, dar nu ne permiteam toate costurile, care ajungeau la 4.000 de euro. Ne-am depus dosarul în programul naţional şi în câteva luni am fost acceptaţi, plătind circa 1.000 de euro“, spun proaspeţii părinţi. Aceeaşi poveste au toate cele 200 de cupluri care au beneficiat timp de doi ani, cu succes, de acest program, în care statul acoperea parţial costul unei singure proceduri de fertilizare in vitro şi embriotransfer, în jur de 1.500 de euro. Cheltuielile beneficiarilor se ridicau astfel la cel mult 1.000 de euro, pentru analizele premergătoare fertilizării şi ecografii. În lipsa decontării, odată cu întreruperea programului la începutul acestui an, cuplurile infertile trebuie să plătească între 3.000 şi 5.000 de euro pentru o astfel de procedură, care are doar 30% şanse de reuşită.

„Fabrica“ de copii

Cu alte cuvinte, până la zece salarii medii brute pe economie pentru o posibilitate. Cum era de aşteptat, numărul clienţilor a scăzut cu circa 50% în clinicile incluse în programul Ministerului Sănătăţii (MS), care înseamnă mai mult de jumătate din piaţa de profil, estimată la şapte milioane de euro.

Antreprenorii din domeniu au încercat să devină mai accesibili pentru cupluri prin reducerea costurilor, riscând în acest fel avizul de funcţionare. În urma scandalurilor de trafic de ovule la mai multe clinici, ochii autorităţilor au fost aţintiţi spre orice posibilă abatere.

În perioada programului naţional,