Cei 17 miniștri de finanțe ai statelor din zona euro s-au întâlnit astăzi (11 iulie) pentru a discuta ce opțiuni există pentru a salva economia Greciei, după ce aceasta s-a adâncit în cea mai mare criză financiară din istoria zonei euro. De data aceasta, pe masa de discuții se află și Italia.

Miniștrii de finanțe au anunțat că vor încerca să găsească modalități de a convinge sectorul privat să contribuie la costurile necesare în eforturile de salvare a economiei Greciei.

Grecia a încheiat anul 2010 cu o datorie publică de 330 miliarde euro sau 143% din PIB, iar premierul grec Georgios Papandreou trece deja prin dificultăți cauzate de măsurile dure de austeritate la care a trebuit să înhame țara.

În 2011, Papandreou a redus cheltuielile publice cu 6,4 miliarde de euro, urmând să reducă în continuare plățile, până în 2015, cu încă 22 miliarde de euro. Anul acesta, premierul grec și-a propus să reducă deficitul bugetar până la 7,5% din producţia economică - în 2015, speră acesta, deficitul va fi de doar 1% din producția economică anuală.

O lovitură pentru Italia

Italia, a treia cea mai mare economie din zona euro, se află în miezul discuțiilor de la consiliul ECOFIN de luni (11 iulie).

Băncile italiene, inclusiv UniCredit SpA (UCG) şi Intesa Sanpaolo SpA (ISP), prezente și în România, au scăzut puternic în Milano, pe 24 iunie, de teama crizei datoriilor din zona euro și posibilitatea ca Italia să fie atrasă în abisul datoriilor suverane.

"În Italia există o legătură contagioasă pueternică între datoriile statului și riscurile bancare. din cauza datoriei publice crescute şi pentru că băncile deţin o cantitate importantă de obligatiuni suverane," a declarat Lorenzo Bini Smaghi, membru al Comitetului executiv al Băncii Centrale Europene.

Smaghi a mai spus că băncile italiene au fost subcapitalizate în comparaţie cu cele din r