Asemănarea dintre România şi Grecia nu stă în datoria publică, ci în deficitul bugetar.

Măsurile de austeritate anunţate de Guvernul de la Bucureşti privind reducerea salariilor bugetarilor cu 25% a pensiilor şi ajutoarelor de şomaj cu câte 15% riscă să ne arunce dintr-o criză economică globală într-una proprie. Asemănarea dintre Grecia şi România nu stă în datoria publică (mult mai mică în cazul României, de doar 24% din PIB în 2009, pe locul 24 în Uniunea Europeană), ci în deficitul bugetar.

Adică în modul în care sunt cheltuiţi bani de la buget, în ciuda veniturilor tot mai mici. Şi să nu uităm că o parte din bani sunt împrumutaţi, iar scadenţa se apropie. Chiar preşedintele Traian Băsescu a recunoscut că numai dobânzile aferente anului în curs se ridică la 1,8 miliarde de euro, dublul următoarei tranşe din împrumutul FMI. Tocmai această discrepanţă dintre cheltuieli şi încasări a împins, anul trecut, deficitul bugetar la 8,3%. Astfel, România a fost a opta în topul deficitelor publice din Uniunea Europeană şi pe prima poziţie în clasamentul gradului de colectare a veniturilor la buget, cu doar 32% din Produsul Intern Brut.

În Grecia, deficitul bugetar s-a ridicat în 2009 la 13,6% din Produsul Intern Brut, în creştere de la 7,7% din PIB în 2008. În ceea ce priveşte datoria publică, statul elen a cumulat în 2009 debite ce depăşesc 115% din PIB.

Ritmul de creştere a datoriei îngrijorează

Chiar dacă România nu se confruntă cu o datorie publică atât de mare comparativ cu cea a Greciei, ritmul de creştere al acesteia, având în vedere presiunile de creştere a cheltuielilor publice şi perspectivele economiei autohtone, îngrijorează.

„Ca cifră absolută, datoria publică a României nu este atât de îngrijorătoare, însă trebuie raportată la perspectiva de creştere a acesteia şi la situaţia macroeconomică", explică Laurian Lungu, managing p