România ocupă locul al şaselea în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte cultura viţei de vie, având podgorii întinse pe o suprafaţă de circa 180.000 de hectari şi o tradiţie în producerea vinului veche de 2.000 de ani.
Într-un reportaj realizat de Reuters în Gura Vadului, una dintre cele mai cunoscute localităţi viticole din ţara noastră, se arată că solul, soiurile de struguri, precum şi costurile reduse fac din România o ţintă pentru producătorii de vinuri din Occident.
“Solul din România este unic, ceea ce face ca proprietăţile vinului să fie deosebite”, a declarat Stephen Donnelly, enolog la podgoria Budureasca, situată la circa 90 de kilometri nord- este de Bucureşti.
Regiunile viticole româneşti sunt situate la vest de Marea Neagră, pe colinele însorite unde soiuri precum Feteasca neagră sau Tămâioasa românească se bucură de toate condiţiile de care au nevoie.
“Atunci când merg la Londra, cele mai solicitate două soiuri de vin sunt Tămâioasa românească şi Feteasca neagră, ambele fiind soiuri autohntone româneşti. Toată lumea a băut Merlot din Chile sau Argentina, ceea ce nu-l mai face la fel de special”, a povestit Donnelly.
Acesta a explicat că Tămâioasa este soi grecesc la origine, dar că a început să fie cultivat în ţara noastră acum 2.000 de ani.
“Culoare galben pal, aromă puternică de soc, gust puternic de litchii proaspete, precum şi o dulceaţă uşoară şi naturală”, aşa descrie Donnelly vinul românesc.
Preţul vinului românesc este stabilit în funcţie de cocurenţa din Europa, iar viticultura reprezintă unul dintre puţinele sectoare ale economiei româneşti de care sunt atraşi investitorii occidentali.
O sticlă cu unul din cele mai apreciate vinuri de Budureasca poate fi achiziţionat din supermarketurile din UE la doar şase euro, mult mai ieftin decât un vin de o calitate medie, precum Carignan, cultivat î