Obiecte foarte vechi de pe vremea dacilor au fost aduse la suprafaţă, iar istoricii au găsit mai multe drumuri de acces care duceau spre intrarea de nord a fortificaţiei. Mai mult decât atât, arheologii au descoperit câteva încăperi subterane unde era „centrul de comandă” al cetăţii - „inima” fortăreţei, după cum au denumit-o istoricii

După o campanie de 5 luni de săpături arheologice, Cetatea dispune acum de noi elemente de senzaţie. Totuşi, cea mai spectaculoasă descoperire ţine de turnul nord estic al cetăţii, considerat a fi „Inima Cetăţii”. În plus, cercetătorii au descoperit şi câteva reţele de drumuri ascunse care duc spre Cetate, unde se pot vedea şi acum urmele carelor. Toate acestea conduc la concluzia că istoria timpurie a Cetăţii ar trebui „completată”.

„Campania arheologică a decurs foarte bine. Cred că am început cu dreptul, cum trebuia de la început în Cetate, a trebuit în primul rând să facem această încărcare arheologică, iar în viitor să începem o restaurare corectă a monumentului clasa A, Cetate Râşnov. Este prima dată după mulţi ani când avem supraveghere, când obţinem avize când avem proiecte întemeiate şi când urmăm toate procedurile legale pentru a face un astfel de demers”, a declarat primarul Râşnovului, Adrian Veştea. Campania arheologică s-a făcut din banii Primăriei, potrivit lui Nicolae Pepene, directorul Direcţiei de Cultură din cadrul Primăriei Râşnov.

A scăpat doar pentru că este mai greu accesibil

Potrivit prof. Andrei Adrian Rusu, coordonatorul şantierului arheologic, în cele 5 luni în care arheologii au fost în Cetate au trebuit mai întâi să constate ce anume „stricase” italianul în opt ani în care a avut Cetatea în mâinile sale. Turnul de nord est era considerat cel „mai periculos”. „Noi ne-am asumat acest risc pentru că nicio restaurare nu se poate face fără o documentaţie. Turnul era