La cererea lui Bratianu, cei doi militari ii trimit regelui pe 9 octombrie un memoriu in care ii infatiseaza planul lor de mobilizare a armatei. Dupa parerea acestora, doar 8 din cele 41 de mari unitati ale Centralilor erau periculoase pentru armata romana daca reintra in razboi (4 aflate la est de Nistru, 2 in nord-estul Munteniei si 2 la sud de munti). Restul trebuiau sa se concentreze asupra inaintarii Aliatilor de la sud. Din acest motiv, Prezan si Antonescu propuneau organizarea armatei romane in 3 corpuri, la care se adaugau 2 divizii de cavalerie; stabileau totodata modalitatile de organizare a mobilizarii si trupele de acoperire, locurile de concentrare, legaturile cu armatele aliate.

Exista vreo apropiere intre propunerile lui Christescu si cele ale lui Prezan, vreun contact intre cei doi ofiteri superiori? Absolut nici una si nici unul. Dimpotriva, in memoriul lui Prezan (si Antonescu) erau numai critici la adresa lui Christescu. „Reflex al mai vechilor animozitati dintre cei doi din timpul bataliei de la Marasesti", ne spune biograful lui Constantin Prezan. Probabil. Sau obiceiuri de pe malurile Dambovitei, dar si ale Bahluiului.

Fapt e ca la Iasi nu se simte o reactie hotarata intr-un moment in care chiar era nevoie de actiune energica. Cehii, de pilda, erau mult mai avansati in pregatirea lor de stat viitor decat erau altii in zona. Lui R. Rosetti, Ed. Benes ii spune la Paris, la 26 septembrie 1918, ca ei, cehii, au deja tratate si conventii cu diferite state pentru dupa razboi. Un razboi pe care il vedeau sigur castigat de Aliati, de victoria carora depindea si indeplinirea aspiratiilor cehilor si ale altora, inclusiv ale romanilor. Si lui i se parea normal ca toate angajamentele cu tarile Antantei trebuiau „automat" considerate si ale romanilor. Torontolul, parte din Banat, nu se va da romanilor, ii spune el, ci sarbilor, altfel il vor l