* Mos Craciun nu e mos, ci un concept, e mai multi mosi sau nici unul, 50 de mosi intr-unul singur, ca salamul Victoria, Mosul este exact ce crede fiecare. Exista in fiecare om un Mos Craciun darnic si, simultan, un copil care asteapta daruri de la el. Uneori, Mos Craciunul din fiecare da de baut copilului din fiecare si se fac amindoi ranga. Alteori, Mos Craciunul din fiecare il bea banii de cadou copilului din fiecare, motiv pentru care acesta se enerveaza si ii toarna carbid in vinul fiert sau ii baga soareci vii in tolba: conflictul dintre generatii se lasa mereu cu panarama. Exista mosi si mosi, functie de necesitati, de posibilitati. In ultima vreme, Mos Craciunul bugetarilor a venit atit de jerpelit, incit politistii comunitari l-au considerat suspect, crezind ca venise sa fure rufe de pe sirma. Gospodinele mai miloase l-au omenit cu un codru de piine si un paharut cu tuica, rugindu-l ba sa taie lemne, ba sa ia gitul la o gaina sau sa dea zapada din fata casei. Mos Craciunul din povesti era barbos, rotofei, burtos, purta haina rosie, suna din clopotel, facea "Ho-ho-ho!" si mirosea a cetina; acum e slab, palid si miroase a rachiu. Imaginea familiei fericite care cinta colinde in jurul bradului a devenit una de arhiva; azi, familia romaneasca sta strinsa in jurul resoului, injurind politicienii si autoritatile locale, care n-au catadicsit sa bage plugul sa deszapezeasca. * Fiind economie de piata (de paiata, ar zice unii), exista si mosi promotionali; fiecare slujeste anumite interese, fiecare primeste plata de la o firma sau de la un mogul, pentru ca el este mosul unui anumit produs. Orice nas isi are nasul; orice campanie de Sarbatori isi are mosul. De-a lungul vremii am intilnit, pe linga mosul cu costumul rosu, Mosi Craciun de diverse culori. Niste mosi verzi, care promovau o firma de telefonie mobila, un suc de kiwi sau verdele de Paris, niste mosi portocal