De când a apărut criza economică mondială, se caută un ţap ispăşitor. Cap de listă sunt imobiliarele din SUA. Inventarea de către bancheri a creditelor "sub-prime" sau a altor forme sofisticate de împrumut a declanşat o criză profundă în urma căreia vina a căzut pe imobiliare. Lăcomia bancherilor e egală cu lăcomia clienţilor peste tot în lume!

În România, situaţia nu e mult diferită... Bancherii şi-au făcut "numărul", clienţii şi-au luat "porţia"! În 2007-2008, când economia era în plin avânt, chiar dacă au existat voci care avertizau că există pericolul unui bule imobiliare, foarte puţini jucători din domeniu s-au gândit la eventualele consecinţe negative. Statul nu a intervenit. Totuşi, în toată această perioadă, piaţa de profil a fost cu adevărat liberă, chiar dacă unii nu au înţeles mai nimic din mecanismele ei. Cererea s-a întâlnit cu oferta, atingând punctele "fierbinţi" în anul 2008. De atunci, încet-încet, imobiliarele au fost folosite ca pretext pentru toate problemele legate de declinul economic actual.

Statul a găsit un pretext ideal să intervină pe piaţa imobiliară. A înfiinţat programul "Prima casă", pretinzând că va resuscita imobiliarele şi va relansa segmentul construcţiei de locuinţe noi. Rezultatul este trist! Doar una din 80 locuinţe vândute prin acest program este locuinţă nouă, deci se regăseşte în obiectivul declarat al Guvernului! Locuinţele ANL au fost scoase la vânzare în scopul strângerii de fonduri pentru noi dezvoltări. Dintre 22.000 de unităţi locative scoase la vânzare, construite de ANL, numai 100 au fost vândute până la sfârşitul anului trecut! O cifră care nu mai trebuie comentată. Programul de reabilitare termică a locuinţelor a fost un nou pretext de investiţii masive în acest domeniu. Faptul că pentru un apartament se folosesc mii de euro în vederea creşterii confortului termic poate conduce la ideea unei risipe de