Deşi au pierdut războiul cu Traian Băsescu, Ponta, Antonescu şi Dan Voiculescu au reuşit să îngenuncheze o serie de instituţii ale statului. Sursa: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU
Acum un an, pe 29 iulie 2012, eşua tentativa USL de demitere a preşedintelui Traian Băsescu. Cu o prezenţă la urne de 8,4 milioane (46%), referendumul prin care populaţia se pronunţa pentru demiterea şefului statului era invalidat.
O analiză a măsurilor luate de USL în acea perioadă, pentru a asigura succesul loviturii de stat, arată însă că numeroase decizii nedemocratice sunt şi azi în vigoare şi că, pe diverse căi, Uniunea încearcă în prezent să repună în vigoare măsuri la care a renunţat în vara lui 2012 sub presiunea comunităţii internaţionale.
Victorii parţiale ale USL
● Gheorghe Iancu a fost destituit din postul de Avocat Poporului, singura instituţie care putea ataca ordonanţele de urgenţă la Curtea Constituţională. Deşi Comisia Europeană i-a cerut lui premierului Victor Ponta ca viitorul Avocat al Poporului să fie numit printr-un acord cu Opoziţia, USL şi-a impus omul, pe Valer Dorneanu, iar ordonanţele au rămas necontestate.
● Monitorul Oficial a fost trecut din subordinea Parlamentului în cea a Guvernului şi acolo a rămas, permiţând un control asupra momentului publicării unor acte oficiale. ● Au continuat atacurile la adresa unor instituţii ale statului, sub forme mai subtile, însă, după avertismentele CE de vara trecută. Asalt asupra CCR
● În 2012, USL s-a străduit să coboare pragul de validare a referendumului, dar CCR s-a opus. În 2013, parlamentarii USL au iniţiat însă un nou proiect în acest sens. Aparent paradoxal, de data aceasta Curtea a acceptat ca referendumurile să fie validate la o prezenţă de doar 30%.
● Anul trecut, USL a încercat să ia CCR dreptul de a se pronunţa în legătură cu hotărârile Parlamentului. Nu a reuşit, dar încearcă să introducă
