Europa este din nou "bântuită" de chestiunea germană. Problema care i-a vexat atât de îndelung pe europeni s-a întors sub o altă formă. Dacă în trecut vecinii Germaniei erau îngrijoraţi de un stat pe prea puternic şi expansionist în centrul continentului european, acum ei trebuie să se descurce cu o Germanie indiferentă şi introvertită, notează cotidianul britanic Financial Times (FT), citat de Agerpres.
Ostilitatea Angelei Merkel faţă de un pachet de întrajutorare oferit Greciei de către eurozonă face parte dintr-o atitudine mai generală, recentă, a Germaniei. Indiferent dacă este vorba despre economie sau despre afaceri externe, cancelarul german vorbeşte pentru o naţiune care s-a întors spre sine însăşi, una care şi-a reevaluat şi şi-a redus din obligaţiile faţă de Europa.
Criza din eurozonă nu a făcut decât să cristalizeze lucrurile. Cheltuielile în exces ale Atenei s-au transformat într-o ameninţare serioasă la adresa integrării europene. Cu o zi în urmă, preşedintele Comisiei Europene (CE), Jose Manuel Barroso, şi-a exprimat convingerea că Angela Merkel va sprijini un ajutor acordat Greciei, pentru că, după cum observa şeful executivului european, Merkel este o susţinătoare convinsă a proiectului european.
Şi cu toate acestea, mesajul de la Berlin a fost în cel mai bun caz echivoc. Merkel a insistat pe implicarea Fondului Monetar Internaţional ca preţ pentru ajutorul oferit Atenei. Până la urmă, Germania a făcut clar faptul că nu va permite ca eforturile de stabilizare a euro să compromită devotamentul său pentru disciplina fiscală.
Coliziunea dintre Germania şi partenerii săi trece dincolo de disputa privind responsabilităţile naţiunilor care înregistrează surplusuri sau deficite comerciale, afectând acut alianţa franco-germană, odată motorul vital al integrării europene. Preşedintele francez Nicolas Sarkozy îşi ima
