Românii trebuie să răspundă la peste 100 de întrebări la recensământul populaţiei şi al locuinţelor care începe joi. Acesta este primul recensământ după intrarea României în Uniunea Europeană, iar o noutate este că de această dată nu vor fi luaţi în calcul cetăţenii plecaţi mai mult de 12 luni din ţară. Acest lucru ar putea duce în final la confirmarea estimărilor că populaţia României a scăzut cu un număr de 2-3 milioane de locuitori, fapt care va avea implicaţii în domenii precum sistemul educaţional sau medical, în calcularea ratei şomajului, dar şi a PIB-ului pe cap de locuitor. De asemenea, din punct de vedere politic, o scădere a populaţiei va veni la pachet cu revizuirea calculelor care se raportează la numărul de locuitori, de exemplu cota de reprezentare, număr de mandate, număr de colegii.

Potrivit preşedintelui Institutului Naţional de Statistică, Vergil Voineagu, recensământul - care va începe mâine şi se va încheia la sfârşitul lunii - le va oferi cetăţenilor posibilitatea de a-şi declara dublă cetăţenie, apartenenţa la o anumită religie sau cult religios şi va implementa întrebări pentru persoanele cu dizabilităţi.

În cadrul acestui recensământ, cel de-al 12-lea din istoria României, recenzorii vor lucra cu categorii de formulare pentru persoane prezente şi temporar absente, persoane plecate pentru o perioadă îndelungată şi persoane temporar prezente.

Prima categorie se referă la persoanele care se află în ţară de mai bine de 12 luni şi persoanele care au părăsit România pentru mai puţin de 12 luni.

În cea de-a doua categorie intră persoanele care au părăsit ţara de mai bine de 12 luni, iar în cea din urmă categorie sunt cuprinse persoanele, înrudite sau nu, care vor locui în respesctiva gospodărie mai puţin de 12 luni.

Se poate refuza răspunsul la întrebările legate de etnie, limba maternă şi religie

Fiecare r