Când am aflat că ministerul, pe felie cu RATB, se apucă să facă de la 1 august turism ecumenic pe lângă Bucureşti, mi-am spus că ministreasa blondă o să ne dea cu autobuzul pe la biserici ortodoxe, temple baptiste şi capele penticostale. Părea haios. Când m-am uitat însă pe site-ul RATB, am văzut că e vorba despre nişte curse exclusiv spre mănăstiri ortodoxe. Unde ecumenismul mi-a rămas nedesluşit. Excursia putea să se cheme pelerinaj, turism ortodox, religios, dar nu ecumenic.
M-am hotărât să merg la Mănăstirea Ciorogârla-Samurcăşeşti, traseul T5. Cum mă trezesc greu, şi cursa pleca la 8:45, am ajuns la 8:35 la terminalul Sfânta Vineri, am văzut un autobuz normal, de linie, cu indicativul care mă interesa. În jurul lui roiau un fel de impiegaţi de mişcare. Unul a crezut că nu am moacă de turist religios şi mi-a spus scurt: "Staţia lu' 385 s-a mutat vizavi, azi aici e cu ecumenicu". Mie nu mi-a fost de folos, am explicat că vreau la mănăstire, dar nişte cetăţeni confuzaţi că nu le venea 385 au trecut strada. Am dat să mă sui în autobuz, şoferul a zis că n-are el bilete, că trebuie să cumpăr de la un chioşc aflat la vreo 100 de metri, şi să mă grăbesc, fiindcă el pleacă negreşit la 8:45 trecute fix.
Pe site scria că distracţia costă 15 lei noi. Am scos banii, i-am împins unei doamne, dar mi s-a spus să dau buletinul. Nu-l aveam. Pe chestia asta, a trebuit să cumpăr, nu am înţeles de ce, şi un card de 3,7 lei, în total 18,7 RON. Ştiam că un traseu merge la Mănăstirea Balamuci, dar aveam impresia că balamucul s-a mutat la Sfânta Vineri. Înarmat cu cardul, am fost oprit de o domniţă care mi-a dat un pliant pe care-l puteam descărca şi de pe net, singura facilitate pe care am primit-o în toată călătoria. Ajuns în autobuz, am constatat că în afară de mine mai era acolo doar o doamnă între două vârste, care îi explica şoferului că mai fusese la Ciorog
