Elevii de clasa a XII-a încep, săptămâna viitoare, confruntarea cu examenul de bacalaureat, cu proba orală la limba şi literatura română, care, pentru prima dată, este programată în timpul anului şcolar. Sursa: Răzvan Vălcăneanțu
Împrumutând modelul francez, fostul ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a schimbat structura examenului de bacalaureat, reducând numărul de probe şi mutându-le pe cele orale în timpul anului şcolar. Astfel, elevii vor da trei examene orale, la română (şi limba maternă), limbă străină şi informatică (competenţe digitale)şi trei examene scrise la română (şi limba maternă), matematică sau istorie, în funcţie de profil, şi la o altă materie din aria curiculară a profilului urmat la liceu.
Miza schimbării este introducerea unor certificate de competenţe la examenele orale, care sunt recunoscute la nivel european şi pot servi la angajare.
„Schimbarea s-a vrut una de structură, dar analiza de fond nu a fost făcută înainte”, spune profesorul de limba română, Gheorghe Rădulescu, de la Liceul de Muzică „George Enescu” din Capitală.
Vicii de conţinut şi organizare la bacalaureat
Profesorul, care a fost director în Ministerul Educaţiei în mandatul lui Andrei Marga şi a organizat bacalaureatul din 1999, considerat cel mai sever de până acum şi cu cea mai mică rată de promovabilitate, consideră că proba orală la română nu trebuia programată în februarie.
„Elevii mai au materie de parcurs până la finalul anului”, spune el, completând că subiectele sunt jumătate de literatură, jumătate de comunicare şi că se verifică inclusiv competenţa elevului de a citi şi înţelege un text la prima vedere. „Cu siguranţă toţi vor trece, mai ales că examenul de bacalaureat se dă cu profesorul de la clasă şi cu un alt profesor”, mai spune acesta, adăugând că orice elev va fi admis „dacă va e