Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, din oraşul Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna, propune pentru această vară iubitorilor de istorie şi de neam redescoperirea a două dintre monumentele sale esenţiale: Prima şcoală românească din oraş şi Casa Memorială Romulus Cioflec, din satul Araci, comuna Vâlcele.
Prima Şcoală Românească din Sfântu Gheorghe, Covasna, a fost atestată în anul 1799. În cele patru încăperi ale sale (sala de clasă, vestibulul, biblioteca şi locuinţa învăţătorului) au fost expuse piese şi documente reprezentative pentru istoricul învăţământului confesional românesc ortodox din zonă. Şcoala aceasta reprezintă un simbol şi un bastion al luptei românilor din zonă pentru păstrarea identităţii şi a limbii naţionale, pentru că, în ţara lor, nu oriunde şi nu oricum aveau dreptul să înveţe!
Românii au obţinut totuşi dreptul de a avea o şcoală a lor prin Decretul 8363 din 1790 a "Înălţatului Guberniu" al Transilvaniei. Se stipula că "Obştea cea reunită de la Sepsi Szent Georghi a căpătat slobozenie după cererea lor de a putea zidi biserica". Documentul aflat în fondul arhivistic "Protopopiatul Ortodox Treiscaune" apare după "edictul" de toleranţă al împăratului Iosif al II-lea din 1781, potrivit căruia românii aveau voie să-şi construiască biserici din piatră (dacă parohia era formată din minim 50 de familii). Biserica de zid a fost înălţată pe amplasamentul actual, în locul celei vechi, din lemn.
Conform monografiei privind istoria instituţiilor de învăţământ din Treiscaune, "şcoala Confesională ortodoxă din Sfântu Gheorghe, a fost frecventată nu doar de ortodocşi, ci şi de reformaţi şi romano catolici, deci se presupune că a fost o şcoală bună".
În 1870, arhiepiscopul Andrei Şaguna dispune, de la Sibiu, strângerea de fonduri prin colectă publică, prin toate parohiile din Ardeal, pentru repara