* în satele brăilene, furtul a ajuns literă de lege
* de frica hoţilor ce mişună noaptea cu căruţele pe câmp, ţăranii care încă îşi mai cultivă pământul se grăbesc să-şi culeagă porumbul, ca să nu rămână fără nimic * Poliţia nu mai face faţă fenomenului infracţional
Pe câmpurile brăilene, culesul porumbului a devenit o adevărată cursă contra-cronometru. Se întrec proprietarii lanului, cei care au cheltuit bani să-l semene şi s-au spetit să-l prăşească, cu hoţii din sat, care noaptea bântuie cu căruţele pe câmp, iar ziua se odihnesc în cârciumi, cu bani făcuţi din munca altora. Furtul din culturile agricole este un fenomen din ce în ce mai acut în satele judeţului nostru, afectându-i pe toţi agricultorii, de la marii fermieri până la bătrânii sleiţi de puteri, care încă se mai încăpăţânează să-şi cultive cele câteva pogoane de pământ. Poliţia Rurală pare complet depăşită de situaţie, iar în lumea satului justiţia începe să piardă teren în faţa Legii Junglei. Rezistă cine e mai tare, dar deocamdată balanţa se înclină în favoarea hoţilor, care simt că sistemul e slab şi devin tot mai siguri pe ei. Tupeul lor şi disperarea păgubiţilor ar putea duce, însă, la tragedii, provocate de bătăi ca-n Vestul Sălbatic. "Eu am tot timpul la mine o bâtă de un metru şi jumătate. Dacă o să prind vreodată pe unul de-ăsta care îmi fură din porumb, o să-i dau până când îi rup o mână, cel puţin", spune, supărat, Nicu Dumitru, proprietar a 15 hectare de teren arabil pe raza comunei Măxineni. A cultivat porumb pe 9 hectare şi floarea-soarelui pe 6 hectare şi a cheltuit 130 milioane de lei vechi pe seminţe şi erbicide. Până acum, hoţii i-au furat cam trei tone de porumb ştiuleţi. "Au intrat cu căruţa vreo 200 de metri în lan şi au făcut prăpăd. Am făcut pânde, dar nu i-am prins. Cred că unii mă urmăreau să vadă dacă sunt acasă şi am maşina în faţa porţii, iar alţii acţionau. Cine s
