Un spaţiu nefolosit se transformă într-un nivel în toată regula, printr-o renovare totală. În cadrul amenajării au fost concepute, din nou, toate funcţiunile unei locuinţe: livingul, dormitorul, camera copiilor, baia şi bucătăria.
Înălţimea podului era mult prea mică pentru a-i putea permite să devină locuibil. Ca soluţie a fost aleasă demolarea acoperişului. „Dilatarea" podului, însă, urma să solicite suplimentar structura casei, ceea ce a determinat demolarea şi a planşeului dintre nivele şi construirea unuia nou, din beton armat.
O problemă frecventă, în cazul mansardelor, este fracturarea neplăcută a spaţiului de către elementele de susţinere a acoperişului. Printr-o proiectare ingenioasă, acest lucru a fost evitat. Astfel, popii ce sprijină şarpanta au fost poziţionaţi exclusiv în locurile în care urmau să fie construiţi pereţii interiori. Ulterior, ei fost folosiţi ca suport pentru construirea scheletului metalic, pe care s-au prins foile din gips-carton ce alcătuiesc pereţii.
Pereţii interiori au fost alcătuiţi din două straturi exterioare din gips-carton, în interiorul cărora se află structura metalică de susţinere şi stratul fono şi termo-izolator, din vată minerală. Tot în interiorul pereţilor au fost plasate şi traseele instalaţiei electrice. Cablurile electrice au fost introduse în tuburi flexibile şi direcţionate către locurile de priză şi lampă - locuri cunoscute încă din proiect. Ţevile de tur şi retur ale instalaţiei de încălzire au fost montate pe podea, apoi acoperite de şapa groasă de 6 cm.
La camera copiilor a trebuit rezolvată, printre altele, şi o problemă privind înălţimea tavanului. Partea lui înclinată se uneşte cu pereţii la 0,5 m înălţime - la înălţimea genunchiului, deci. În mod evident, aceşti pereţi rămâneau inutilizabili, accesul la ei fiind imposibil. O soluţie, foarte bună, a fost construirea unor pereţ
