În interiorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie se petrec fapte extrem de interesante. După venirea Codruţei Kovesi la conducerea DNA, lucrurile au mers o perioadă în inerţie pe traseul bine conturat de Daniel Morar. Luptele de succesiune au depăşit discuţiile discrete şi “clubul” pro-Morar a ieşit în public cu un protest considerat o veritabilă răzmeriţă împotriva procedurii de alegere a procurorului şef. Şi acum există postat pe site-ul instituţiei mesajul semnat de majoritatea procurorilor DNA – din structura centrală dar şi din teritoriu – care, voalat, nu admiteau  numirea unei persoane din “afară”.

“Revolta morarilor” o viza clar pe Codruţa Kovesi care, odată venită la conducerea DNA, putea tulbura apele. Or, era limpede că la DNA, decredibilizată de  ingerinţe politice şi orientată aproape exclusiv pentru cercetarea adversarilor politici ai regimului Băsescu-Udrea, avea nevoie de schimbarea de direcţie.

Sunt elemente suficiente care arată ca în ultimul timp s-a acumulat “masa critică” pentru schimbare. Codruţa Kovesi este în poziţia de a-şi asuma această orientare nouă care să facă din lupta anticorupţie a DNA obiectivul exclusiv şi nepărtinitor. Stagiul de la Bruxelles, dar mai ales realităţile pe care le-a găsit în instituţie după numire o obligă pe Kovesi la măsuri radicale. Surse credibile arată că în DNA a început o verificare a unor dosare lăsate în nelucrare în urma “indicaţiilor” venite “de sus”. Fişetele procurorilor anticorupţie dospesc de asemenea cercetări “îngheţate”. Ele au fost oprite pentru că “personajele” erau nume sonore în lumea politică sau în mediile de afaceri.

Politica lui Daniel Morar, de “neamestec în treburile interne ale clanului Băsescu”, şi dirijată pe toată filiera Justiţiei de “impiegaţi cu naşul în suflet” a fost catastrofală pentru imaginea DNA şi subiectul unor poziţii publice tranşante în zona