Ratele neplătite la timp au ajuns să reprezinte aproape o cincime din stocul total de credite contractate de populaţie şi firme în judeţe precum Bistriţa sau Ialomiţa, ponderile fiind la nivel dublu faţă de media la nivel naţional.
După doi ani de criză portofoliile băncilor suferă puternic, mulţi clienţi având probleme la plata ratelor sau dispărând cu totul.
Ponderea medie a restanţelor la creditele în lei, la nivelul întregii ţări, a ajuns la 10,6% în martie. În judeţele unde problemele sunt mai mari, ratele sunt chiar însă considerabil mai mari. După Bistriţa, care conduce cu 18,8%, vine foarte aproape Galaţiul, cu 18,1%. La polul opus sunt Gorj şi Mehedinţi, unde sumele restante reprezintă doar 5%, respectiv 7% din totalul împrumuturilor acor-date.
"Creditarea depinde foarte mult de dezvoltarea economică şi de nivelul de trai. Acest paralelism se regăşeşte şi în riscul băncilor", spune Iuliu Mureşan, vicepreşedinte responsabil de managementul riscului la Bank Leumi, un jucător de talie mică controlat de cel mai mare grup financiar israelian.
De altfel, Bistriţa se află printre judeţele cu cele mai slabe economii. Produsul Intern Brut realizat în Bistriţa în 2010 a fost de numai 5,5 miliarde de lei, faţă de o medie naţională de circa 12 miliarde de lei. În Galaţi şi Suceava PIB nu trece de 10 miliarde de lei.
Şi la creditele în valută apar fluctuaţii mari între ponderile restanţelor. În vârful clasamentului se poziţionează Ialomiţa, unde restanţele reprezintă aproape 18% din împrumuturi. Potenţialul economic al judeţului este de asemenea slab, cu un PIB de 4,6 miliarde de lei anul trecut. La ceva distanţă vine judeţul Alba, cu 13%, iar apoi Galaţiul, cu 12,2%. Media naţională este considerabil mai jos, la 7,4%, iar cele mai mici ponderi ale
