In ultima vreme, democratia roma­neas­­ca incepe sa semene tot mai mult cu pro­pria sa imitatie, ca sa reluam o inspirata formulare a militantului rus pentru drep­tu­ri­le omului Serghei Kovaliov. Nicio insti­tu­tie a statului nu mai seamana cu proiectul initial, ANI fiind cel mai recent exemplu in acest sens. Cum singura institutie care a re­zistat pana acum presiunilor politice me­ni­te sa-i anuleze esenta a fost DNA, tu­nu­ri­le politice au fost indreptate cu forta asu­pra ei in saptamanile premergatoare in­­che­­ierii mandatului lui Daniel Morar, pro­cu­ror sef al acestei mult hulite directii. Dom­nul Morar are putini aliati printre po­li­ti­cieni - Traian Basescu si, poate, cativa pe­delisti -, dar se bucura de sprijinul or­ga­nizatiilor civice care au ramas con­sec­ven­te in aplicarea principiilor fondatoare, fie ca au fost infiintate imediat dupa cade­rea regimului comunist, ca GDS de pilda, sau ulterior, ca SAR, Freedom House Ro­mania sau CJI, fie ca au luat fiinta pen­tru a raspunde unor probleme concrete, cum ar fi de pilda necesitatea de a apara independenta justitiei, ca SoJust. Cum toa­­te aceste organizatii s-au mobilizat pen­­tru a salva DNA si a sustine reinnoirea mandatului procurorului sau sef, prin ape­lul Initiativei pentru o Justitie Curata, si al celor 17 organizatii semnatare ale Pac­tu­lui pentru statul de drept, coalitia politica constituita pentru inlaturarea lui Da­niel Morar a simtit nevoia unei replici echivalente si si-a mobilizat resursele din "societatea civila". Astfel, demersurile men­­tionate mai sus s-au dorit a fi contracarate de apelul celor 13 organizatii satelite ale fos­tului presedinte Emil Constantinescu. Acestea au semnat un comunicat care ce­re ca mandatul domnului Morar sa nu fie reinnoit, pe motiv ca acesta ar fi fost doar un instrument pentru hartuirea adversa­ri­lor politici ai lui Traian Basescu si pentru pro­tejarea