Creşterea economică a ţării se bazează, în principal, pe vestul şi centrul ţării, precum şi pe productivitatea salariaţilor din Capitală. Spre deosebire, celelalte regiuni au o Creşterea economică a ţării se bazează, în principal, pe vestul şi centrul ţării, precum şi pe productivitatea salariaţilor din Capitală. Spre deosebire, celelalte regiuni au o contribuţie mai redusă la dezvoltarea economiei. Productivitatea economiei româneşti este printre cele mai reduse din Europa. Estimările pentru acest an indică un produs intern brut de circa 4.200 de euro pe locuitor. În schimb, în statele dezvoltate din Uniunea Europeană nivelul trece de 20.000 de euro. Iar perspectivele de recuperare a decalajului dintre România şi celelalte ţări membre UE se întind pe o perioadă de câteva zeci de ani. Totodată, principalele motoare de creştere a economiei naţionale provin numai din trei zone ale ţării. Restul zonelor au o contribuţie redusă la ritmul de dezvoltare, productivitatea fiind sub nivelul mediu al ţării. Astfel, datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată faptul că principala contribuţie la creşterea produsului intern brut (PIB) vine din Bucureşti, unde se formează aproape 20% din întregul PIB al ţării. Mai mult, productivitatea salariaţilor din Capitală se detaşează net de celelalte regiuni, pentru acest an fiind estimat un PIB pe locuitor de circa 9.000 de euro. Totuşi, avansul unei capitale în faţa restului ţării este o situaţie caracteristică aproape tuturor statelor din Uniunea Europeană. În plus, în Bucureşti este regăsit şi cel mai redus nivel al şomajului, ultimele date INS indicând un nivel de 2,6% în luna septembrie. Mai mult, alte două regiuni susţin economia ţării. Astfel, zona de vest a ţării, deşi contribuie cu numai 10% la formarea produsului intern brut, totuşi nivelul PIB/locuitor este de aproximativ 4.800 de euro, peste media naţio