„Nu exista bani nici in urmatorii zece ani pentru a aplica legea. Si nici intr-un caz nu cred ca efectele legii se vor vedea in urmatorii doi-trei ani, cum a declarat premierul", spune Simion Hancescu, prim-vicepresedinte al Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamant (FSLI).
Acordul cu FMI stipuleaza ca legea salarizarii unice se va aplica incepand cu 1 ianuarie 2010, iar premierul Emil Boc a declarat recent ca legea va fi implementata pe o perioada de trei ani. Legea presupune ca diferenta intre salariul minim pe economie si cel mai mare salariu bugetar sa fie de maximum 15. Niciunul dintre salariile de la stat nu va scadea, in schimb vor fi majorate treptat salariile mici, astfel incat sa le ajunga din urma pe cele mari, ceea ce presupune un efort bugetar urias, dat fiind diferentele mari din sistem.
„Unii angajati de la stat au salarii astronomice, in timp ce altii nu pot trai din cat castiga. Este nevoie de un deceniu pentru a aplica legea salarizarii unice", apreciaza si Octavian Luca, vicepresedinte al Cartel Alfa.
Valentin Mocanu, secretarul de stat din Ministerul Muncii care se ocupa de proiect, spune ca este imposibil de facut o estimare cu privire la impactul bugetar al legii. „Depindem de incasarile la bugetul de stat, care sunt strans legate de evolutia economiei reale. Cred ca vor trece minimum trei ani pana vom vedea efectele legii", precizeaza el.
Potrivit grilei de salarizare propuse, pe prima pozitie sunt seful statului, presedintii Senatului si Camerei Deputatilor, presedintele instantei supreme si cel al Curtii Constitutionale. Acestia ar urma sa primeasca 9.000 de lei, reprezentand coeficientul maxim, de 15, inmultit cu salariul minim brut, care in prezent este de 600 de lei. Pe pozitia a doua este primul-ministru, cu coeficientul 14,5 (8.700 de lei), urmat de vicepresedintii Camerelor Parlamentului, cu 8.400 de lei si
