O femeie si-a lasat ieri toti cei cinci copii in grija Directiei Judetene pentru Protectia Copilului Vrancea. "Mai bine nu-i faceam", spune ea. "Decit acasa, mai bine la camin", zice baietelul cel mai mare Are 30 de ani si a adus deja pe lume sase copii, pe care spune ca nu mai are cum sa-i cresca. Ieri dimineata a venit cu cinci dintre ei agatati de fuste la usa Directiei Judetene pentru Protectia Copilului Vrancea. Fara resentimente, vroia asa, de-o data, sa-i lase pe toti cinci in grija statului. "N-am ce sa fac. Decit sa-i las ca o catea, pe strada, mai bine sa-i dau la camin", spunea ieri Marinela Bilibou, din Homocea. Copiii au virste cuprinse intre 11 luni si 12 ani si asteptau ieri speriati, sa li se hotarasca soarta. Dac-ai vedea-o pur si simplu pe strada, nici nu ti-ar trece prin cap ca are deja sase copii. Este inalta, subtire, cu ochi focosi si o poveste intreaga in spate. Ca fiecare, am putea spune. Pentru ca fiecare dintre noi avem propria istorie, propriile griji. Si totusi, citi - mai exact cite - dintre noi am putea aduce pe lume sase copii, pentru ca apoi sa-i lasam pur si simplu la usa institutiilor de ocrotire ale statului?! Ea spune ca nu are incotro. Ca o bate barbatul rau de tot, "vai de cozonacul" ei, si pe ea si pe copii. Ca s-a saturat de scandalurile facute la betie de cel pe care l-a ales sa-i stea alaturi la bine si la rau, cu patalama semnata si parafata. Si ca doar n-o sa ramina sa fie "panarama lui toata viata". Si toate astea le sustinea ieri sus si tare, la primele ore ale diminetii, in fata copilasilor care asteptau resemnati, sa li se hotarasca soarta. Ti se rupea inima la vederea lor. Cinci prichindei priveau cu ochi mari si intunecati spre mama lor. Probabil nici nu prea intelegeau ce se intimpla. S-au invatat sa stea cu frica in sin, ba chiar sa indure bataia si cuvintele grele. "Daca stiam ca ajung asa, mai bine nu-i faceam", s