Lăcaşul vechi de aproape 400 de ani a fost scena unei crime. A fost propusă ca muzeu, s-a dorit arderea ei şi a fost lăsată în paragină de câteva ori. De istoria ei se leagă numele a trei episcopi, care au salvat-o de la pieire de fiecare dată. Biserica de lemn cu hramul „Sfântul Mucenic Gheorghe”, punctul central al Muzeului Satului din Baia Mare, are o istorie tulburătoare. A fost construită în anul 1630 în Chechiş, o localitate limitrofă a Băii Mari. Timp de aproape 200 de ani a servit drept biserică a satului, dar odată cu ridicarea unui lăcaş de cult din piatră, localnicii au abandonat-o.
În 1929, riveranii au cerut aprobare de la Episcopia Unită a Gherlei să dărâme biserica, pentru a folosi lemnul din care era construită drept combustibil pentru arderea cărămizii necesare construirii unei case parohiale în sat. Episcopul catolic de la aceea vreme, Iuliu Hossu, a interzis demolarea ei şi a cerut să fie transformată în muzeu diecezan. Nu s-a mai întâmplat acest lucru pentru că, între timp, a fost înfiinţată Episcopia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, de Maramureş.
A fost strămutată de catolici
În 1939, episcopul catolic Alexandru Rusu dispune demontarea ei bucată cu bucată şi o mută în Baia Mare, pe Dealul Florilor. „Recent, am descoperit că episcopul ar fi plătit localnicilor 10.000 de lei pentru biserică, bani pe care i-ar fi avut de la fratele lui, care era medic”, spune Janeta Ciocan, muzeograf la Muzeul de Etnografie şi Artă Populară. „Se pare că episcopul este înmormântat undeva în preajma bisericii. Trebuie să facem cercetări, iar dacă informaţiile se adeveresc, o să-i punem o cruce să marcăm locul”, a continuat Janeta Ciocan.
Pe la jumătatea anilor ’50, în Biserica de pe Dealul Florilor a fost găsit spânzurat un bărbat care era medic veterinar. „Se spune că a fost o înscenare, că de fapt ar fi fost vorba de
