de SIMONA CHIRIAC COZONACUL SI PASCA Cozonacul si pasca, nelipsite de pe masa traditionala de Pasti Pastile este cea mai mare sarbatoare a crestinatatii, iar pasca poate fi considerata mancarea cu cea mai mare incarcatura simbolica. Ea se face numai din graul cel mai bun, desi femeile mai sarace amesteca uneori si un pic de faina de porumb.
PASCA. Se face in Joia Mare, dar de multe ori se pregateste sambata pentru a-si pastra prospetimea pana in ziua Pastilor. Poate avea forma rotunda, amintind de scutecele cu care a fost infasat pruncul Iisus, sau dreptunghiulara, asemanatoare mormantului in care a fost coborat; zimtata pe margini sau cu impletituri, avand in umplutura branza de vaci, galbenus de ou, stafide, zahar si chiar scortisoara. Daca pasca are in centru o cruce din aluat impletit se duce la biserica pentru a fi sfintita.
Crucea care a impodobit pasca nu se mananca si nu se arunca si cu ea se poate alunga grindina, tot anul. Pasca simpla va fi mancata impreuna cu familia, iar pascutele sunt daruite copiilor.
Cojile de ou nu se arunca, ci se strang cu mare atentie si se arunca intr-o apa curgatoare. Astfel sunt anuntati locuitorii din Tara Blajinilor de sosirea Pastilor.
COZONACII. Au de cele mai multe ori forma alungita, din strabuni considerandu-se ca aceasta a fost forma sicriului in care a fost ingropat Iisus Hristos. Exista insa si cozonaci rotunzi, umpluti cu nuci, stafide, rahat si cacao.
Prepararea cozonacilor presupune indemanare, rabdare si respectarea anumitor reguli. Toate ingredientele trebuie sa fie proaspete si la temperatura camerei (mai ridicata ca de obicei).
Aluatul se framanta cu pumnii si apoi cu mainile unse cu ulei sau untura, se mai lasa la crescut, chiar si dupa ce a fost asezat in tavi. Cozonacii scosi din cuptor nu se taie cat timp sunt calzi si se pastreaza in incaperi aerisite. @N
