Salarii de 30.000 de euro/lună şi decizii în afara legii

Parte a unei economii emergente care încă îşi caută identitatea şi calea spre creştere, piaţa locală a asigurărilor şi-a avut propriile drame în materie de management şi eşecuri. Astfel, în istoria acestei pieţe, episodul privind retragerea autorizaţiei şefilor Aviva pentru nereguli interne rămâne grăitor pentru ce a însemnat management străin în România. Comisia de Supraveghere a Asigurărilor decidea în august 2010 să retragă autorizaţiile acordate lui Bartos Janos, preşedintele Consiliului de Administraţie al Aviva Asigurări de Viaţă, şi Shah Rouf, fost director general şi membru al Consiliului de Administraţie. Decizia venea în contextul în care, în urma unui control, fuseseră identificate nu mai puţin de 34 de încălcări ale legislaţiei din domeniul asigurărilor. Printre neregularităţile identificate de reprezentanţii CSA se numărau faptul că Aviva nu a făcut dovada verificării clienţilor în lista persoanelor suspecte înainte de încheierea poliţelor, prevăzută în două hotărâri de guvern referitoare la firmele şi persoanele suspecte de săvârşirea precum şi de finanţarea actelor de terorism, sau dovada pregătirii specializate a persoanei responsabile cu prevenirea şi combaterea spălării banilor.

Citeste si Industria bancară din Romania şi scheletele din dulap

Însă poate cea mai importantă dezvăluire a raportului CSA se referea la faptul că operaţiunile contabile realizate de societate au denaturat situaţiile financiare ale Aviva Asigurări de Viaţă pentru anii 2008 şi 2009. Compania a înregistrat pierderi de 21,33 milioane de lei în 2008 şi de 13,45 milioane de lei în 2009. Dezvăluirile veneau în contextul în care salariile pentru expaţii din asigurări ajungeau şi la 30.000 de euro, având în vedere că salariul foştilor şefi ai CSA atingea acest prag. Prin lege, salariul şefului