A vrut să devină balerin, dar lucrurile au luat o întorsătură neaşteptată. Florin Hâu a ajuns să trăiască din cercetări arheologice.

A lucrat în învăţământ 13 ani, în oraşul Siret, unde a predat istoria până în 1995. Atunci şi-a descoperit pasiunea pentru istoria medievală. „Am avut un mentor extraordinar în persoana profesorului Mircea D. Matei, care este încă un Corifeu al arheologiei româneşti. În ’95 acesta lucra în Suceava şi pot să spun că de la el am învăţat meserie. M-a fascinat ideea de a fi primul care descoperă ce a fost înaintea noastră în urmă cu jumătate de mileniu“, îşi aminteşte arheologul.

A descoperit vestigii în toată Moldova

S-a transferat apoi la Muzeul Bucovinei, unde lucrează şi astăzi pe funcţia de cercetător ştiinţific.

La Botoşani a ajuns în calitate de specialist în arheologie medievală, după ce timp de aproape 14 ani s-a perfecţionat ca cercetător al acestei perioade istorice. A lucrat la Curtea Domnească din Suceava, unde a încercat să aducă la lumină urmele vieţii domnitorilor moldoveni. A fost detaşat în aproape toate judeţele Moldovei, cunoscut fiind la Iaşi şi la Vaslui.

Ca urmare a începerii unor lucrări de cercetare arheologică efectuate în municipiu, a fost contactat pentru a aduce la lumină urmele vieţii celor ce-au trăit în târgul Botoşanilor. Se numără printre puţinii care au avut şansa să rezolve probleme de cronologie şi de compoziţie arheologică a unora dintre cele mai importante monumente istorice din zona Moldovei. Printre acestea se numără Cetatea de Scaun a Sucevei, prima biserică în care a avut sediul Mitropolia Moldovei, biserica de la Mirăuţi, la Arbore, Răuseni, Zahareşti, Humorul vechi şi Moldoviţa veche.

Descoperirile de la Botoşani le consideră foarte importante pentru istoria locului. Până în momentul de faţă cele mai surprinzătoare sunt nouă cuptoare, unele pentru arderea ceram