Timpul liber este sufocat de programul de serviciu care depăşeşte deseori nouă ore pe zi, iar efectele sunt resimţite mai ales în familie. Cel mai recent sondaj Gallup arată că 49% din copiii cu vârste cuprinse între 7 şi 14 ani petrec cel mult o oră pe zi cu părinţii, după şcoală fiind frecvent nesupravegheaţi. Pentru situaţiile în care bunica sau o persoană special angajată nu soluţionează problema, există centrele afterschool.
Sistemul afterschool a luat amploare pe piaţa românească după 2006, tot mai multe centre fiind înfiinţate fie din fonduri europene, fie din banii proprii. Valoarea medie a investiţiei este de 10-15.000 de euro, dar poate ajunge şi la 50.000 de euro.
Regimul "şcoală după şcoală" a fost luat în considerare şi de Ministerul Educaţiei, însă a întâmpinat numeroase obstacole. Melania Vergu, consilier al ministrului Daniel Funeriu, a explicat că acest gen de prelungire a programului şcolar este agreată, dar s-ar putea ca învăţătorii din schimbul doi să fie plătiţi de consiliile locale sau de către asociaţiile de părinţi legal constituite.
Dacă iniţiativa de stat a fost mai înceată, întreprinzătorii privaţi din ţară, mai ales din zona Bucureştiului, au lucrat mai repede.
"Pe piaţă a existat un puls bun, părinţii având o reacţie pozitivă la deschiderea centrelor afterschool. Tocmai discuţiile cu aceştia ne-au determinat şi pe noi să avem o astfel de iniţiativă", a declarat Ema Marin, fondatorul şi directorul centrului afterschool "Micul Şcolar", din Capitală.
"Deşi unii părinţi au avut posibilitatea să aleagă un program prelungit după şcoală chiar în unitatea de învăţământ unde studiază copiii lor, mulţi s-au declarat nemulţumiţi de faptul că micuţii erau ţinuţi, pur şi simplu, în bănci sau lăsaţi prin curtea şcolii. Din acest motiv au optat pentru afterschool-urile private", a continuat directorul de la "Micul Şcolar".